Globalizarea impune cerințe stricte întreprinderilor ucrainene – este aproape imposibil să rămână pe linia de plutire sau să obțină un succes semnificativ fără a intra pe piața internațională. România oferă întreprinderilor ucrainene nu numai o proximitate geografică convenabilă, ci și un climat economic stabil. Datorită apartenenței sale la Uniunea Europeană și accesului la o piață mare, este o destinație promițătoare pentru intrarea sau extinderea afacerilor.
Există multe modalități de a înființa o afacere în România: creșterea vânzărilor prin exporturi directe sau găsirea unui distribuitor local, investiții în idei și proiecte noi, parteneriate cu companii locale, externalizare sau franciză. Fiecare dintre aceste modalități poate fi profitabilă, dar cheia succesului este o înțelegere profundă a pieței și o pregătire temeinică.
În acest articol, vă voi spune tot ce trebuie să știți pentru a începe cu succes o afacere în România: de la caracteristicile pieței la particularitățile juridice și comportamentul consumatorilor. Aceste informații vor fi utile tuturor celor care intenționează să se integreze sau fac deja primii pași pe piața românească.
Caracteristicile pieței românești
România este un centru de investiții în Europa Centrală și de Est care are trei avantaje semnificative: o locație strategică, un potențial de dezvoltare uriaș și o forță de muncă calificată. Deși economia sa nu este încă comparabilă cu cea a Austriei, Germaniei sau Belgiei, potrivit Băncii Mondiale, produsul intern brut (PIB) al României era de 351 de miliarde USD în 2023.
România ocupă locul 10 în Uniunea Europeană în ceea ce privește PIB-ul nominal total și locul 7 în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare. În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, România ocupă locul 21 între țările UE, devansând Bulgaria, Grecia, Letonia, Slovacia, Croația și Ungaria și ajungând la 73% din media UE.
PIB-ul pe cap de locuitor al României comparativ cu alte țări din lume în 2023:
Sursa: Eurostat
Să comparăm evoluția indicilor PIB-ului pe cap de locuitor între țările UE în 2020-2023 (UE=100):
| Țară UE | 2020 | 2021 | 2022 | 2023 |
| Luxemburg | 259 | 266 | 256 | 239 |
| Irlanda | 207 | 221 | 235 | 211 |
| Olanda | 130 | 131 | 131 | 130 |
| Danemarca | 133 | 135 | 136 | 127 |
| Austria | 125 | 122 | 124 | 123 |
| Belgia | 118 | 120 | 120 | 118 |
| Germania | 123 | 120 | 117 | 115 |
| Suedia | 122 | 122 | 117 | 114 |
| Finlanda | 114 | 112 | 110 | 108 |
| Malta | 93 | 103 | 104 | 105 |
| Franța | 105 | 103 | 100 | 104 |
| Italia | 94 | 96 | 98 | 97 |
| Cipru | 91 | 94 | 94 | 95 |
| Slovenia | 89 | 90 | 90 | 91 |
| Cehia | 93 | 92 | 90 | 91 |
| Spania | 83 | 84 | 85 | 88 |
| Lituania | 88 | 89 | 89 | 86 |
| Portugalia | 76 | 75 | 79 | 83 |
| Estonia | 85 | 86 | 85 | 81 |
| Polonia | 76 | 77 | 80 | 80 |
| România | 73 | 73 | 75 | 80 |
| Ungaria | 74 | 75 | 76 | 76 |
| Criația | 65 | 70 | 73 | 76 |
| Slovacia | 74 | 73 | 71 | 73 |
| Letonia | 72 | 71 | 72 | 71 |
| Grecia | 62 | 63 | 67 | 67 |
| Bulgaria | 55 | 57 | 62 | 64 |
Sursă: Eurostat
După cum se poate vedea din tabel, România, spre deosebire de lideri, demonstrează o dezvoltare stabilă, ceea ce o face nu numai a doua cea mai mare piață din Europa de Est, ci și un bun punct de plecare pentru testarea afacerilor înainte de extinderea către alte regiuni europene.
Economia României este diversă, principalele sectoare fiind industria, agricultura, IT și serviciile. Este unul dintre cei mai mari producători de cereale din UE și cel mai mare producător de semințe de floarea soarelui, miere și prune. În ultimii 20 de ani, țara s-a transformat într-un important centru de cercetare pentru tehnologia mobilă, securitatea informațiilor și echipamente conexe și ocupă locul 2 în Europa în ceea ce privește numărul de profesioniști în domeniul IT și locul 5 în rândul țărilor UE în ceea ce privește procentul de femei cu studii în domeniul IT&C.
Capitala, București, este cel mai mare oraș, urmat de Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Țara se confruntă cu o tendință de urbanizare, cu o proporție semnificativă a populației care trăiește în zonele urbane. Nouă orașe din România se numără printre primele 15 orașe din lume cu cele mai rapide viteze de descărcare în bandă largă fixă, conform Ookla Net Index, înaintea orașelor Tokyo, Seul și New York, printre altele.
Ce trebuie să știți despre piața românească înainte de a începe o afacere
- Mediul concurențial
În unele industrii, cum ar fi IT, industria prelucrătoare, petrol și gaze, piața este deja saturată, dar există încă o cerere semnificativă pentru servicii și produse specializate.
- Cerințe de reglementare și legislație
Ca țară membră a UE, România are reglementări stricte privind calitatea produselor, protecția consumatorilor și standardele de mediu, dar în comparație cu Europa Centrală și de Est, acestea nu sunt atât de rele. Începerea unei afaceri necesită, de asemenea, familiarizarea cu aspectele juridice, inclusiv cu cerințele fiscale și de licențiere.
- Comerțul electronic
Comerțul electronic se dezvoltă rapid în România, astfel încât investiția într-un magazin online sau într-o piață poate fi o soluție profitabilă.
- Resursele umane
România are un sistem educațional bine dezvoltat, în special în domeniile tehnice, ceea ce o face atractivă pentru companiile IT și afacerile high-tech.
- Fonduri europene
Țara utilizează în mod activ fondurile UE pentru dezvoltarea infrastructurii și sprijinirea afacerilor, ceea ce poate reprezenta un avantaj suplimentar pentru noii investitori.
- Bariere în calea accesului la serviciile online
România respectă reglementările UE privind conținutul online, inclusiv Directiva UE privind drepturile de autor și Legea serviciilor digitale (DSA). Aceste norme impun anumite obligații furnizorilor de servicii de internet (ISP) și platformelor online, cum ar fi cerința de a elimina conținutul ilegal sau de a gestiona drepturile digitale.
- Dezvoltarea tehnologiilor cloud
România devine un centru pentru servicii și produse de securitate cibernetică. Odată cu popularitatea crescândă a tehnologiilor cloud, există o cerere pentru gestionarea sigură a infrastructurii cloud. Companiile pot oferi servicii care ajută la respectarea GDPR și a altor reglementări prin valorificarea conformității cu UE.
- Orașe inteligente
România implementează treptat tehnologii pentru orașe inteligente, creând oportunități pentru dezvoltatorii IoT, furnizorii de infrastructură și de tehnologie pentru rețele inteligente. Cererea de echipamente pentru locuințe, întreprinderi și municipalități este în creștere.
- Software și servicii digitale
Software-ul și serviciile digitale se numără printre sectoarele bine dezvoltate ale economiei digitale din România. Țara este cunoscută pentru serviciile de dezvoltare software externalizate, iar multe companii globale au deschis aici centre de dezvoltare.
Avantajele înregistrării unei afaceri în România
- Locație geografică convenabilă, rețele logistice dezvoltate și legături de transport.
- Bariere reduse în calea înființării și conducerii unei întreprinderi.
- Politică fiscală loială.
- Sprijin guvernamental: stimulente fiscale și programe pentru întreprinderile nou înființate.
- Tratat de evitare a dublei impuneri cu Ucraina.
- Potențial de dezvoltare a unor sectoare precum tehnologia informației, agricultura, logistica, jocurile de noroc, turismul și vehiculele electrice.
- Accesul la piața UE.
- Lipsa controlului guvernamental asupra tranzacțiilor valutare.
- Forța de muncă calificată disponibilă.
- Posibilitatea de a legaliza șederea în țară prin inițierea unei afaceri.
Cum să înregistrați o societate în România
Poziția strategică a României în Europa de Est și alte avantaje fac din aceasta o destinație atractivă pentru companiile care doresc să se extindă pe piețele din Europa de Vest și de Est. Țara a simplificat procesele de desfășurare a afacerilor, însă provocările birocratice pot încă ridica unele obstacole.
Forme de realizare a afacerilor
Toate companiile care operează pe piața românească trebuie să respecte reglementările naționale și europene privind protecția datelor, securitatea cibernetică și drepturile de proprietate intelectuală.
În România există următoarele forme de afaceri:
- SRL (Societate cu Răspundere Limitată) — ТОВ;
- SA (Societate pe Acțiuni) — АО;
- PFA — o persoană autorizată;
- SICS — parteneriat de echipă.
SRL — este un analog al SRL-ului ucrainean, cea mai populară formă de societate. Pentru a înființa o societate cu răspundere limitată, trebuie să depuneți un capital social minim de 200 de lei românești, adică aproximativ 41 de euro. Fondatorii pot fi cetățeni români și străini (de la 1 la 50 de persoane). Această formă de societate are cerințe administrative reduse și raportări simplificate.
SA — este o societate pe acțiuni care necesită un număr minim de 5 acționari și 1 director, precum și implicarea a trei auditori independenți pentru a controla raportarea financiară. Pragul de intrare este mult mai ridicat aici – capitalul minim autorizat este de 25 de mii de euro, din care cel puțin 30% trebuie să fie depus în cont. Această formă de întreprindere este obligatorie pentru anumite tipuri de activități, cum ar fi cele bancare sau de asigurări.
PFA — este o formă juridică de întreprindere în care fondatorul desfășoară el însuși activități economice și nu poate angaja mai mult de trei angajați. Antreprenorul are dreptul de a se angaja în maximum cinci tipuri de activități (lista codurilor este disponibilă aici) și este responsabil pentru performanța companiei cu proprietatea sa.
SICS —O societate în care, pe lângă participanții direcți care desfășoară activități comerciale, există cel puțin un acționar. Acționarul suportă parțial riscul tuturor pierderilor în limitele propriei sale părți, dar nu afectează din punct de vedere juridic funcționarea întreprinderii.
Înregistrarea întreprinderii
Principalul document necesar pentru înregistrarea unei societăți este actul constitutiv. Acest document trebuie să conțină următoarele aspecte principale:
- denumirea societății și sediul acesteia;
- o listă a acționarilor (în cazul unui parteneriat) cu adresele lor, data nașterii, codul fiscal personal
- principalele activități ale societății (anumite activități necesită autorizații speciale)
- valoarea capitalului social și distribuția acestuia;
- durata activității societății, în cazul în care aceasta se bazează pe un termen fix;
- alte elemente cerute de legislația aplicabilă.
Procesul de înregistrare a companiei în România constă, de obicei, în următoarele etape principale:
- Rezervarea denumirii societății.
- Pregătirea documentelor relevante în funcție de tipul de activitate (în special, actul constitutiv al societății, declarațiile acționarilor și ale administratorilor, documentele care confirmă adresa legală etc.)
- Completarea cererii de înregistrare la Registrul Comerțului.
După depunerea dosarului complet la Registrul Comerțului, trebuie să așteptați – procesarea documentelor poate dura câteva zile.
Politica fiscală din România
După înregistrarea unei companii, trebuie să vă înregistrați la autoritățile fiscale române în termen de 30 de zile.
Sistemul fiscal din România este destul de atractiv:
- Impozitul pe profit – 16%;
- Impozitul pe venit pentru întreprinderile mici (cu o cifră de afaceri de până la 1 milion EUR pe an) – 1% din cifra de afaceri dacă există cel puțin un angajat; 3% dacă nu există angajați;
- TVA – cota standard de 19%; cota redusă de 9% pentru medicamente, apă, alimente și băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor cu concentrație mare de zahăr); cota redusă suplimentară de 5% pentru consumabilele pentru manuale școlare, ziare, reviste, bilete de intrare la castele, evenimente sportive, muzee, cinematografe etc.
Rezidenții fiscali din România sunt obligați să se înregistreze ca plătitori de TVA atunci când cifra lor de afaceri anuală depășește 60.000 EUR. Cu toate acestea, este posibilă și înregistrarea voluntară înainte de depășirea pragului.
Pentru cei care funcționează ca PFA (întreprinderi personale), impozitul este de 10% – fie asupra venitului net (impozitare în sistem real), fie asupra unei sume fixe stabilite de stat pentru anumite tipuri de activități și regiuni de funcționare.
Angajarea de personal în România
În România, orice persoană fizică poate fi angajată, indiferent de cetățenia sa, în baza unui contract individual de muncă, conform articolului 10 din Codul Muncii. Principala condiție este să aibă vârsta de cel puțin 16 ani (de la vârsta de 15 ani – numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali și numai dacă munca nu pune în pericol sănătatea adolescentului). În plus, persoanele sub 18 ani nu pot presta muncă în condiții dificile sau periculoase.
Contractele individuale de muncă în România sunt clasificate în funcție de diverse caracteristici, și anume:
- Pe durată determinată și pe durată nedeterminată;
- Contracte de muncă cu normă întreagă și contracte de muncă cu timp parțial;
- Locul de muncă: la fața locului, munca de la domiciliu, munca la distanță.
- O săptămână de lucru standard durează 40 de ore, cu un maxim de 48 de ore, inclusiv orele suplimentare. După o zi de lucru de 12 ore, angajatorul este obligat să asigure angajatului o perioadă de odihnă de 24 de ore.
- Concediul anual obligatoriu este de cel puțin 20 de zile pe an (durata exactă trebuie să fie specificată în contractul de muncă).
În plus față de zilele libere calendaristice, există sărbători publice oficiale:
- 1 și 2 ianuarie – Anul Nou;
- 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
- Vinerea Mare – ultima vineri înainte de Paște;
- prima și a doua zi de Paște;
- 1 mai – Ziua Muncii;
- 1 iunie – Ziua Copilului;
- prima și a doua zi de Rusalii (Treime);
- 15 august – Adormirea Sfintei Fecioare Maria;
- 30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei;
- 1 decembrie – Ziua Marii Uniri;
- 25 și 26 decembrie – prima și a doua zi de Crăciun.
De asemenea, două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale pentru religiile legale necreștine sunt considerate zile libere.
Pentru lucrul în zilele de sărbătoare legală, un angajat primește o primă de cel puțin 100% din salariul de bază.
Particularități ale mentalității românești
Cetățenii români sunt destul de prietenoși, cu o atitudine loială față de străini. Nivelul de cunoaștere a limbii engleze în rândul cetățenilor obișnuiți este destul de ridicat. Acest lucru este vizibil în special în capitală și în alte orașe mari, unde majoritatea populației cunoaște limba engleză la un nivel de bază.
Cultura locală este pasionată de flori și le oferă (un număr impar) la toate sărbătorile și în timpul vizitelor. Românii sunt extrem de prietenoși, respectă tradițiile familiale și comunică strâns cu rudele. Ca șoferi, sunt emotivi și conflictuali, dar la serviciu și în familie sunt calmi și răbdători. Ei cred în superstiții și sunt foarte religioși.
Muncitorii români cu greu pot fi descriși ca „arzând la serviciu”. Ei sunt mereu concentrați pe nevoile lor și își cunosc bine drepturile și Codul Muncii. Orice întârziere la locul de muncă este plătită suplimentar. Dacă ziua de lucru se încheie la ora 17:00 conform contractului, angajatul pleacă acasă exact la ora 17:00, nu doar începe să termine lucrul sau să pregătească magazinul pentru închidere.
Consumatorii români sunt o combinație de pragmatism occidental și tradiție balcanică. Le plac prețurile accesibile, dar sunt atenți și la reputația mărcii și se ghidează după standardele de calitate europene.
Coada pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă într-o farmacie cunoscută pentru prețurile sale reduse
Românii preferă adesea mărcile locale, așa că vor fi necesare campanii de marketing eficiente pentru a intra pe piață cu un produs nou.
Intrarea pe o piață nouă este întotdeauna o provocare pentru afaceri. Cu toate acestea, România poate fi o opțiune promițătoare pentru antreprenorii ucraineni, cu condiția ca aceștia să fie bine pregătiți și să studieze cerințele locale, mentalitatea consumatorilor și specificul pieței. Vă vom ajuta să dezvoltați o strategie clară de intrare pe piața românească și să vă lansați cu succes afacerea, pe baza experienței noastre de afaceri și marketing în această țară.